miercuri, 28 aprilie 2010

diferit

"In astea 5 luni m-am uitat pe mine. M-am uitat in fiecare loc de relaxare si meditare, m-am uitat pe fiecare strada din orasul asta. M-am uitat in scari de bloc, pe plaja sau in bodegi. M-am uitat undeva, departe de oricine incerca sa ia legatura cu mine. Iar telefonul..- Profil de avion.
Nu am vrut sa mai scriu. Si nu am putut. M-am apropiat si m-am indepartat de cei din jur in mod inconstient. Am pierdut-o si am recuperat-o pe Elena de nenumarate ori. Perioada asta ne-a pus foarte mult la incercare. Pe amandoua, pe fiecare in poarte, dar si impreuna. Si nu stiu daca invatam din asta sau pur si simplu lasam totul sa curga fara sa dam vreo importanta.
Eu vreau sa schimb ceva, dar nu prea stiu ce. Si e dubios. Nu mai vreau sa pierd..nimic..si pe nimeni.."


TRRRRRR!!

Cacat, s-a sunat. Inchid jurnalul si il bag in ghiozdan, ferindu-l de privirile celorlalti. Macar la asa ceva sunt bune orele de istorie.
Ma indrept hotarata spre clasa alaturata..

marți, 1 decembrie 2009

jurnal

M-am hotarat: voi scrie de acu incolo in jurnal! M-am saturat sa vorbesc singura,sa vorbesc cu mine insami, de parca as fi nebuna. Poate vor fi simple pagini intr-un caiet, filme in vreun document Word, sau scrisori. Depinde de cum ma voi simti in momentul respectiv. Acum nu am un destinatar anume,voi scdrie cui vrea sa citeasca.. dar poate pe viitor voi gasi persoana pe care o caut si careia ii voi adresa fiecare rand in parte.

Deschid Wordul, parolez fisierul si incep sa scriu. Nicio introducere, incep direct. Oricum nu e nimeni deocamdata care sa observe:

Am vorbit cu David pe net. Destul de ciudat, de la faza care ne-a distantat am vorbit rar de doua ori pe zi. Binenteles ca eu l-am salutat,si binenteles ca mi-a raspuns greu si sec, de parca nu ne-am cunoaste de atatia ani. Apoi,brusc,a inceput sa se descarce. Au trecut multe luni decat nu a mai facut asta. A inceput sa imi povesteasca si sa ma roage diferite lucruri incat simteam cum il doare. Eu nu am zis nimic. Am vrut sa ii multumesc, sa ii multumesc ca a trecut peste, ca nu ma uraste, ca are incredere in mine.Am fost fraiera - nu i-am zis nimic. Cine stie cand o sa vorbim iar? O sa mai treaca inca o luna? Si data viitoare cand ne vom vedea, vom termina din nou cu o fuga?
Mi-e frica. Mi-e frica de mine, de ce as putea face din nou gresit.Mi-e frica sa nu ajung la masuri disperate, mi-e frica ca David nu va mai fi de data asta langa mien sa ma ajute,sa ma salveze. Probabil ca daca nu ar fi fost el acum 3 ani, nu as mai fi fost acum aici. Poate din cauza asta nu vreau sa il pierd.Pentru daca il pierd,eu as fi pierduta la randul meu.
So,pentru un moment ar trebui sa ma bucur. De ce nu o fac?
Sunt o ratata, asta e clar!.
Maine trebui sa fac ceva,poate ca trebuie sa lupt mai mult pentur a salva macar o parte din ce a fost. Poate ca acum e momentul.
Maine. Dar dupa teza!


Shit. maine am teza. Am uitat total,nu am invatat nimic. O sa iau din nou 3, probabil o sa raman corijenta si adio Revelion. Damn!

ps:m-a sunat cristi azi. e chiar dragut. si trebuie sa vorbesc cu elena!

luni, 30 noiembrie 2009

david

M-am intalnit cu David. M-am dus aoclo, la... locul nostru ca sa zic asa. Si l-am vazut. A fost ca de obicei. M-a privit fix timp de cateva minute. Apoi s-a indreptat usor catre mine. Am facut si eu acelasi lucru. Fiecare dintre noi facea cate un pas tremurat, nelinistit, parca plin de frica si de emotie. Intr-un final am ajuns fata in fata, la o distanta d ecativa centimentri unul de celalalt. Ii simteam caldura. Simeam cum tremura si el.M-a luat pe mana si mi-a spus un "b-buna". Iar raspuns incet, cu privirea in pamant. Cu un zambet sters dar cu o lumina in ochi m-a intrebat ce fac. I-am spus ca bine, ca am venit sa il vai, sa ii vad. Nici eu nu stiam exact ce cautam acolo. "Serios? Ai venit sa ma vezi?..".
Atunci m-am desteptat. Trebuia sa fiu tare, sa fiu puternica.
"Nuu,cum sa vin pentru tine? I'm not a stalker!" I-am zis taios. "Doar a.. s-a nimerit sa ne vedem. BA NU! tu ma urmaresti pe mine! Ce cauti tu aici? Si mai zici de mine.."
A zambit. De data asta un zambet adevarat. Stie ca asa fac mereu cand ma emotionez, cand mi-e frica, cand mi-e dor de el. Intr-o fractiune de secunda m-a luat in brate. M-a strans puternic. Ii simteam inima, pulsul, tremuratul. Probabil si el mie. Mi-a dat parul pe dupa ureche si mi-a zis : "Mi-a fost dor de tine. Urasc sa fim certati, sa nu ne vorbim".
Am inceput sa plang. Usor, dar lacrimile mele curgeau siroaie, udandu-l si pe el.
"Amy, termina. Sunt aici. Te iubesc."

A spus-o atat de dragut, incat daca as mai fi ramas acolo o secund ain plus as fi plans si mai tare.
"A.bai..bine.Si eu "i-am spus grabita". "Stii ce? trebuie s aplec. trebuie s aimi copiez tema de la colega-miu. a. pa"

Si am fugit. De data asta a fost randul meu. Mereu fuge unul dintre noi. Uneori chiar amandoi.E dubios, foarte dubios. A alergat pana la liceu, unde m-am uitat in gol toata ziua si Cristina mi-a tipat in ureche de vreo 10 ori pana am auzit-o.
ce cacat se intampla?

duminică, 29 noiembrie 2009

monolog interior

1 new message
from: elena
"Am vazut ca m-ai sunat,scz nu am raspuns ca eram in ora! Vrei sa ne intalnim maine inainte de ore?sa mai vorbim ....mia spus Alina ca te-ai impacat q Cristina....chiar ma bucur:*"

De ce are impresia ca mereu ma cert cu Cristina? Nici macar nu suntem atat de apropiate ca sa avem motiv sa ne certam. E adevarat, ne ciondanim destul de des. Dar doar pe teme legate de scoala, de coboratul dla magazin sau mersul la baie. Nici macar nu ne sunam sa ne vedem in vacante. Si toata lumea are impresia ca suntem cele mai bune prietene. That's not fair!

Nu-i raspund Elenei. N-am chef sa ma vad inainte de ore. Stie ca nu imi place, probabil ca din cauza asta a si spus. Se intampla ceva ciudat cu ea. Dar mai bine fac ca si Claudiu, nu am sa ma bag in nimic, voi lasa lucrurile sa decurga dupa cum vor ele.Eu doar voi trece prin ele, sau vor trece ele prin mine.

Am vrut sa ii povestesc elenei ca am vorbit de dimineata cu David. Am vrut sa spun cuiva cat de mult m-a durut, cat de ciudat m-am simtit. Dar poate e un semn cum ca ar trebui sa tin pentru mine. Vreau sa trec mai departe, sa uit tot ce s-a intamplat, sa incep un capitol nou. Deja am inceput, dar ceva ma opreste, si ma face ca acest capitol nou sa fie de fapt o prelungire a celui vechi. Si astfel, mereu viitorul meu se reduce la prezent, prezentul reducandu-se la randul lui la trecut.

Si iar pornesc de unde am plecat fara sa fi facut vreun progres. Niciun progres cu David, cu Claudiu, cu Elena, cu Diana sau Marius (care apropos, tocmmai ce are o noua fetiscana). Sau cu oricine ar trebui sa schimb ceva. E clar, trebui sa fac niste schimbari in viata mea. Dar cand? N-am pic de timp, dar nu se poate zice ca sunt ocupata, pentru ca nu fac nimic util, nimic productiv, nimic interesant. O sa devin un parazit pentru ai mei daca o sa continui asa.

Dar..

Nici nu apuca sa imi insirui gandurile in oridne, ca ochii mi se inchid in timp ce camera se invrte usor si se intuneca treptat. Sunt mult prea franta ca sa ma gandesc la ceva concret, sa imi mentin un sir logic al gandurilor si sa fiu coerenta.

Adorm.Maine va fi o zi lunga.

sâmbătă, 28 noiembrie 2009

Minciuni..

Ce o fi apucat-o de m-a sunat? Au trecut 3 zile de cand nu neam mai vazut......destul de mult totusi...
Oare s-au impacat? Ultima data nici nu vbeau una cu cealalta....chiar imi pare rau , erau atat de bune prietene....ce le-o fi apucat?..
Poate ne intalnim totusi....o s-o sun dupa ore... poate...
As vrea sa am curajul sai spun, dar sunt sigura k o sa se supere.....dar am promis ca nui spun...de ceee??? de ce eu? cine ma pus sa o intreb despre a sta....ce treaba avem eu q el si ea...?Nici nu pot da ochii cu ea de rusine...

Zambeste Elena,totul va fi bine,trebuie sa fie....Ahh ce par am azi!
Ora de chimie:
-Alina, vii cu mine in pauza la Amelia?
Alina:
-Ok...mai devreme era la magazin era in plin extaz:))cine stie ce o fi patzit:))
-Ah...nu mia zis nimic...Normal ca nu tzia zis Eleno...doar nu vatzi mai vazut de 4 zilee!
- Nuuu....nu am vorbit cu ea, tziam zis doar am vauzto:D era cu Cristina
-Cristina???
-Da dc?
-Nu....nimic....Se pare ca lucrurile au revenit cat de cat la normal, dar park se certasera....probabil sau impacat cum de altfel o fac mereu....oare de ce mi-am faqt griji?Treaba e ca Amelia sa nu afle, desi as putea sa-i spun Cristinei,ea ma poate ajuta.....mai ales ca sta toata ziua cu ea. Off ce bine....

In pauza Elena uita sa mearga la Amelia(la fel si Alina fiind prea ocupata cu Dragos...) dar isi aduce aminte dupa ore asa ca ii trimite ii trimite mesaj Ameliei:

Am vazut ca m-ai sunat,scz nu am raspuns ca eram in ora! Vrei sa ne intalnim maine inainte de ore?sa mai vorbim ....mia spus Alina ca te-ai impacat q Cristina....chiar ma bucur:*
->
Send Amelia.

Trebuia sa mint, nu-i puteam spune de adevaratul motiv ptr care nu i-am raspuns
....
Elena pleaca spre casa cu Gaby,o alta colega.

vineri, 27 noiembrie 2009

inceputuri2

Shit. Iar nu raspunde. Nu-i mai dau niciun mesaj, o sa ma sune ea cand o sa vada apelul. Mereu face asa. E destul de ametita in ultima perioada, dar nu ma bag. E pana la urma treaba ei. Daca ar avea nevoie de ajutorul meu mi l-ar cere. Pana atunci ar trebui sa imi vad de ale mele. O iau pe Cristina sa pierdem vremea in curte. E urat afara. Urasc locul asta. Dincolo era verdeata, aveam unde sa chiulesc. Aici nu tu parcuri, nu tu iarba, nu tu banci, nu tu loc de intimitate.
Eu rad ca proasta.Cristina ma intreaba ce am, ce m-a apucat.
Ce am? Nu stiu. Probabil ca vreau sa par okay, probabil ca nu stiu nimic despre mine asa ca incerc sa ma auto conving ca e totul in regula. Chiar e asa?
Si Cristina rade de mine in timp ce urcam in clasa si imi spune sa ma opresc. Ca sunt prea copil, car ar fi mai bine sa ma abtin si sa nu mai topai pe coridoare. Dar nu pot, asa ma exteriorizez mai nou. Sunt un copil pana la urma. Si vreau ceva.. Vreau acel ceva pe care il vrea probabil oricine. Stiu ca il vreau, insa nu stiu exact ce. Poate daca ma comport asa, intr-o zi voi cadea pe jos si voi gasi ceea ce caut.
Oricium, fie ce-o fi.
Trec pe langa clasa Elenei.E si normal, e exact langa a mea.S-a sunat de vreo 5 minute. Usa clasei ei e inchisa. Nu stiu daca i-a intrat profu.profa deja sau nu.Asa ca nu intru. Ma suna ea cand o sa aibe chef..

Inceputuri...

Profu de mate:
- Stiti care e ideea? nu stitzi ideea? Va spun eu care e ideea? Pasi ideea e urmatoarea: Luam ctg de y , inmultim q sinx , alegem varianta care ne comvine si.....pi de y patrat este egal q 3 pi radical de ordin 25 radical de ordin 5 din 3 pe z ori alfa egal q paranteza rotunda ..... .
Oare el e la scoala? Oare a venit la ore? Oare sia adus aminte de faza aia, o doamne sper ca nu am fost prea penibila, dar ce-mi pasa? Oricum arata groaznic......dar totusi...
O zi perfecta, o zi de frecat menta. ca intotdeauna ea nu se gandea la asta, caterinca si vrajeli. Tipic.Elena=paralela cu scoala....dar chiar si asa la cel mai bun liceu la cea mai buna clasa (dupa medii cel putin) din oras.
Colega de banca:
-Elena?
-Hmm...
-Eleenaaa!
-cee?
-Profu se uita la tine de cv timp iar u continui sa te uitzi pe telefon.
-Ah...ma scuzati...
Elena ascunde telefonul.
- La ce te uitai?
-Sincer, nu sunt sigura...trimiteam un msj si....
Se pierde si uita ce avea de spus. Alina o intreaba din nou iar ea raspunde:
-Am uitat.
-Aoleu, mereu faci asta.
-Serios? dar nu.....
Profu:
- Iesi afara sau stai si faci liniste.
In momentul acela ea se ridica din banca, telefonul suna dar ea nu raspunde. Iese din clasa se uita pe ecran : "One missed call- Amelia".
-

-